Primim stafeta si incercam sa o ducem mai departe. Si nu oricum: trebuie sa o predam, la randul nostru, celui care o merita si care va sti cui sa o transmita atunci cand va veni timpul.
Ceea ce ne ramane pe retina in parc, privind oamenii, sunt extremele: batranii si copiii. Niciodata nu observam oamenii asemeni noua, pentru ca ne identificam cu ei si nu mai reusim sa descoperim nimic interesant. Copiii si batranii fac parte din categoria celor mai fotogenice subiecte. Cel mai probabil pentru ca nu isi ascund bucuriile si tristetile.
This entry was posted on joi, 6 noiembrie 2008 at 0:28 and is filed under Fototeca. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

